MODA IN CONTINUA MISCARE

Adunate de prin lecturi despre moda si evolutia ei, un mic rezumat, ceva interesant de delectat…..

De la populatiile care sunt integrate stilului de viata tribal si pana la populatiile ce traiesc in marile aglomeratii urbane de tipul unor orase cum sunt: New York, Tokyo, Londra, Paris, Roma, intervin numeroase “situatii intermediare” aducand in discutie predominanta diverselor traditii, care cateodata exclud influienta marilor linii ale modei provenind dintr-un centru sau altul.

Indiferent cine pot fi “inovatorii“, problema locului de unde se lanseaza “noua linie a modei “devine in egala masura hotaratoare. Dintr-un oras obscur de provincie, unde oamenii se imbraca desuet, nu se poate propune o noua“ linie a modei”, cu sanse de succes. Apar in aceste conditii, problema centrelor modei- acele orase de mare prestigiu monden, ce cunosc o viata publica intensa, in care preocuparea pentru modul cum apare cineva in ochii celorlalti e recunoscuta ca fiind importanta si in care numarul punctelor de aparitie publica pe care individul are posibilitateasa le frecventeze este foarte mare si divers. Parisul a fost recunoscut, de mai multe sute de ani, drept “centru al bunului gust” in materie de vestimentatie. Mai tarziu Londra, Viena, Roma, sau Milano au ajuns sa se bucure de un statut asemanator. Vreme de secole si fara efort special din partea sa, moda in Franta a fost, asadar, recunoscuta, imitata si adoptata in intreaga lume, datorita originalitatii ei dar si a prestigiului politic, intelectual si social al tarii. Franta secolului al XX-lea a putut sa isi atribuie singura o noua misiune: aceea de a da lumii moda sa. Valurile de frumusete care se revarsa din creuzetul parizian al modei se vor raspandi asupra intregului glob, dar mai intai asupra lumii bune de pe toate continentele, care asteapta cu nerabdare, incepand din 1947, prezentarile bianuale ale celui ce va fi numit, din 1975, Triunghiul de aur (intre Champs-Elysees, Avenue Montaigne si Avenue Georges V.). Y. Deslandres, in lucrarea sa “Moda anilor ‘40” spunea: “moda lansata la Paris se propaga cu o rapiditate care dovedeste ca impactul sau, departe de a fi atenuat dupa razboi, este acum mai puternic. Annual, 50 de case de moda prezinta, 4600 de modele”.

Pe parcusul sec. XX, in materie de moda vestimentara, au intervenit anumite fenomene ce au declansat favorabil industria modei, catre un numar mai mare de cumparatori. La inceput, cand industria confectiilor nu se dezvoltase foarte mult, moda privea doar tipul de vesmant realizat dupa principiul “haute couture”. Dateaza de mai multa vreme ideea confectiilor “de-a gata”, chiar a celor de buna calitate. Insa, pana relativ recent, aceste confectii nu se supuneau decat foarte vag principiilor modei. Ele erau produse in asa zisul “stil clasic” pentru barbati sau intr-un stil ambiguu pentru femei, prelund unele elemente de “linie a modei” in vigoare, dar acela care sa nu faca vesmantul de nepurtat atunci cand eventualele schimbari ar surveni “peste noapte” sub aspect cromatic, sub aspectul diverselor detalii sau accesorii.

Dupa primul razboi mondial, cu precedente si in perioada interbelica, productia industriala de confectii vestimentare la moda s-a reprofilat ea devenind mai mobila, capabila sa se adapteze preferintelor valabile pentru perioadele foarte scurte- un an, in unele cazuri – un sezon.

Adaptarea productiei industriale de confectii textile la cerintele modei presupune atente investigatii ale pietei, investigatii sociologice si psihologice, intreprinse, obisnuit, de grupul de specialisti ce propun o “noua linie”.

Aparitia confectiilor “pret-a-porter”, realizate la scara industriala si cu mijloace industriale, conform noilor cerinte ale modei, a adus in discutie cateva fenomene remarcate tot mai mult de catre specialisti. Problema “democratizarii modei” intervine inainte de toate. Altadata, cand exista, doar vestimentatia de comanda, “haute couture”, moda prezenta o importanta sociala relativ redusa. Cand devine posibil vesmantul realizat “de-a gata” dupa “noile cerinte” ale gustului, moda apare implicata in viata a milioane de oameni. Indiferent de distinctiile posibile intre diferitele grupari umane – paturi, clase sociale etc.- lumea interesata are astazi mai mult acces la valorile modei.

    Astazi moda face parte din stirile importante iar mass media o prezinta atat sub forma editoriala cat si sub forma de reclame platite. Presa de moda, fie ca este vorba despre revistele “simple”, sectiunile de moda ale marilor cotidiene, reviste specializate (Women’s Wear Daily) sau programe TV, realizeaza cea mai importanta legatura dintre consumator si designer.

 

MODA ANILOR 1970 PUNCT CU PUNCT


INTERPRETARE PERSONALA A STILULUI PUNK

ANII 1970

  • Se deschide primul magazin Bulgari la New York.
  • In America stilul Casual lipsit de rigoare, functional si comod, se defineste ca atare si devine o moda. Acesta s-a generalizat repede fiind la indemana oricui. Hainele sunt destructurate, au croieli simple, multifunctionale.
  • Denimul (tesatura groasa din bumbac, originara din orasul Nimes-Franta, devine extrem de popular prin folosirea lui pe scara larga in productia de confectii. Blue-jeansii realizati din acest material sunt vanduti in peste 1 mil. de exemplare, devenind elementul de neinlocuit al garderobei, simbol al modei contemporane, al reusitei confectiilor ale caror costuri de productie si calitatea fabricatiei au dus la crearea si intretinerea unui consum de masa. Simbol al internationalizarii costumului, pentru ca bluejeansii sunt purtati pretutindeni; simbol al abolirii costumului ca instrument de clasa, intrucat sunt purtati de cei din paturile joase cat si de cei din categoriile mai instarite.

1971

  • In primavara anului are loc ultima colectie realizata sub directa supraveghere a lui Coco Chanel, putin dupa moartea acesteia , la 88 de ani.

 1976

Stilul Punk – (’76-’80)

  • Adeptii stilului punk au transformat in mod radical expresivitatea vestimentara intr-o forma de protest. Look-ul punk trebuie sa fie atat de altfel decat ceilalti, incat sa produca un soc cu orice pret si in general cu orice mijloace. Miscarea punk permite adolescentilor, sa-si accepte slabiciunile, sa si le etaleze intr-un mod exhibitionist si,mai mult decat atat,sa se mandreasca, in mod ostentativ, cu ele. Violenta e omniprezenta in manifestarile punk; de la limbaj la actiunea propriu-zisa. Uratenia, cultivata sistematic, devine la randul ei o valoare, un atu impotriva ordinii generale.
  • Primele manifestari punk in muzica si moda au fost legate de activitatea formatiei Sex Pistols si de creatia vestimentara a designerului englez Vivienne Westwood,( fiind casatorita cu unul din membrii acestei formatii, considerata promotoarea stilului punk). Modelele aparute initial in mediile muzicale, din ratiuni comerciale, vor cobori destul de repede in strada. Aici, miscarea punk isi va construi un sistem de justificari bazate pe anumite intentii contenstatare, dar curand, accentul si interesul se vor deplasa vizibil in zona de spectacol produs in mod inevitabil de aparitiile extravagante ale adeptilor.
  • Tanarul punk american este un underground, cel din Franta, mai putin violent, este un ex-hippie, cel din Anglia e mai curand un rocker-hard. Cei prea tineri pentru a fi intr-un fel sau altul “ex” mai ales in Germania, devin din ce in ce mai agresivi.
  • Accesoriile definitorii sunt: acele de siguranta-prinse in urechi, in nas, la ombilic; lanturi purtate in loc de cravata; insigne, lame de ras, pe post de cercei; bratari de metal si piele; camasi militare.
  • Un look punk e usor recognoscibil. Coafurile in forma de creasta colorata pe un craniu partial ras si acele de siguranta infipte in cele mai neasteptate parti ale corpului, repertoriul vestimentar fiind asemanator cu cel sado-masochist.

Ley Margartha, designer german de origine suedeza a creat firma Escada cu sediul la Munchen. Firma s-a transformat rapid devendind dintr-o mica casa de moda intr-un adevarat trust international.

1977

  • Oscar de la Renta– isi lanseaza primul sau parfum.

1978

Apare -Stilul Minet

  • Tinerii de conditie buna, preiau elemente ale look-ului pop si hippie. Un minet e preocupat de comfortul personal, la care tine foarte mult, cat si la impresia pe care o produce asupra celorlalti. Stilul minet este produsul ideal al societatii de consum; din dorinta de a nu fi considerat “in afara” sau “depasit” de evenimente, individul minet da curs celor mai multe din indemnurile publicitare.
  • Vestimentatia este eclectica: barbatii purtau camasi sau tricouri Lacoste, jachete de piele gen bluzon; jeans din catifea raiata de culoare neagra; vestimentati feminina era alcatuita din: fusta scurtacu volane si bluze sau tricouri mulate pe corp.
  • Dintre accesorii faceau parte: ochelarii de soare Ray Bon, ceasurile Rolex, gentile de piele Vuiton, mocasinii la baieti si balerinii la fete.